1

A FILM NOIR STORY

‘Primul film noir pe care l-am văzut mi-a lăsat flashuri pentru o săptămână.

Mergeam pe stradă și, în funcție de ceea ce alegeam să privesc, totul se transforma într-un film noir, cu pomeți proeminenți, păr în vânt, priviri suspecte, ochelari de soare. Când am ajuns la Copenhaga, pe plaja pustie, cu muncitorul care delimitase fix zona în care voiam să facem pozele și care, mai apoi, ne-a lăsat să trecem printr-o crăpătura “Cu grijă, să nu cădeți”, am ajuns într-un altfel de film noir.  Cel al solitudinii și al pericolului din tine însuți. Un film noir care te resetează și te pune pe picioare. Ca atunci când îți dai jos hainele deși e rece afară până ajungi să nu mai simți frigul.

Copenhaga a fost punctul meu zero. Aveau să urmeze Paris și Madrid, dar atunci nu știam asta.

Să simți. Să spui. Să întrebi, atunci când nu știi. Să te joci. Să compui din casele altora. Să schimbi peisajul. Să te scoți mereu din zona de confort. Să uiți de frică. Să ți-o scoți din sistem. Să nu te mai grăbești. Să îți asumi trecutul, să nu îl bagi sub preș. Și să nu urăști pe cineva pe care odată l-ai iubit, chiar dacă în filmele noir și-n muzică se poartă.’

In English:

The first film noir I saw still lived within me for weeks. I was walking down the streets and whatever I would look at would transform into a scene from a film noir: faces with prominent cheekbones,  wavy hair, suspicious glances, and shades.  When I arrived in Copenhagen on a deserted beach, I felt I was playing a part in such a film, one about solitude and fear of your own self. A film that resets your magic and puts it back on its feet. Like the time when you’re naked and it’s freezing cold, but you don’t feel a thing. You go on.

You feel. You say. You ask if you don’t know. You play. You create in other people’s houses. You change the scenery. You get out of your comfort zone, you challenge yourself. You forget about fear and take it out of your system. You stop running around, you take your time. You face up your past, you stop sweeping it under the rug. And even though in films noir and music drama will always be in-vogue, you don’t hate someone you once loved.

Written by ANDREEA VERDE  – translated in English by Ana Borta


Photography by Ana Borta 

Andreea is wearing a MOSS COPENHAGEN dress, her own rings and Carra Accessories headpiece.